Şi eu am fost la părintele Ilie Lăcătuşu, în urmă cu vreo doi ani. Referitor la mărturia părintelui Ioan de la Rarău cu privire la mâinile părintelui (Ilie), şi eu am observat acelaşi lucru. După ce m-am închinat, am cerut permisiunea să-i sărut mâinile, pentru că aveam o sfială, iar după ce am primit-o şi i-am sărutat mâinile, am simţit acelaşi lucru minunat: mâinile părintelui erau calde şi moi ca ale unui om în viaţă. Însă, deşi am simţit aceasta chiar din clipa când i-am sărutat mâinile, nu am conştientizat minunea decât mai târziu, când am şi spus altora. O prietenă apropiată mi-a confirmat că a simţit şi ea acelaşi lucru. Părintele este un sfânt mare. Dumnezeu să-l odihnească cu cetele sfinţilor Săi. Amin!
(Iulian M.) [1]
[1] Mărturie postată pe http://apologeticum.wordpress.com/2010/07/22/sfantul-ilie-lacatusu-27-de-ani-de-la-trecerea-la-domnul-minunile-sfantului-povestite-de-parintele-justin-parvu-si-parintele-ioan-de-la-rarau/ (n.ed.).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu