Încă din anul 2004-2005, fratele meu, Clănţău Petrică, din Slobozia, îmi spunea să merg la sfintele moaşte ale Părintelui Ilie. Văzând că eu nu m-am dus să mă rog la sfântul, a venit el cu mine, şi, împreună ne-am rugat la sfintele moaşte, în prezenţa doamnei Sabina, fiica părintelui.
Eu am continuat să merg mai des, auzind multe lucruri frumoase. Părintele Ilie i-a spus într-o bună zi doamnei Sabina să aibă grijă că în ziua următoare o să vină nişte ţigănci care urmăresc să-i ia din oseminte ca să facă farmece şi să nu deschidă racla. În acea zi era multă lume, femei mai multe. Una din ele, pe care am cunoscut-o cu altă ocazie, mi-a arătat la gât şi la faţă o urmă, un semn ca o cicatrice roşiatică. Doamna fusese în ziua când ţigăncile au făcut scandal că nu erau lăsate să intre la părintele. Această doamnă a sărit în ajutorul doamnei Sabina şi le-a îmbrâncit pe ţigănci, fapt pentru care ţigăncile au ameninţat-o că o omoară. Ajunsă acasă, s-a trezit pe faţă cu pete negre tuciurii, pe obraz şi pe gât. I-a telefonat doamnei Sabina şi i-a spus ce a păţit. Doamna Sabina a chemat-o să se roage la sfintele moaşte. În scurt timp a dispărut negreala, dar au rămas semnele, pielea era slab roşiatică. În luna aprilie 2010, fratele meu Petrică a fost diagnosticat cu tumoră la plămânul drept, de circa 12 cm, la Spitalul Nasta. Doctorii nu au riscat o operaţie. Am ajuns la Spitalul Oncologic Fundeni unde, în urma tratamentelor citostatice făcute, tumora a scăzut la cinci-şase centimetri.
În această situaţie, doctorul Horvath a zis: „Ce facem?” La care fratele a zis: „Merg pe mâna dumneavoastră, cu încredere în Bunul Dumnezeu”. Operaţia a durat vreo şase ore, şi i s‑a extirpat tumora şi lobul superior al plămânului drept. Au urmat trei luni de zile de citostatice şi tomografii, din care s-a constatat o reuşită...
(Vasile Clănţău)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu